lista lecţiilor


Revoluţia Cognitivă
Lecţia 0 - Introducere
Lecţia 1 - Familia umană
Lecţia 2 - Revoluţia Cognitivă
Lecţia 3 - Viaţa în Epoca de Piatră
Revoluţia Agricolă
Lecţia 4 - Potopul uman
Lecţia 5 - Marea păcăleală..
Lecţia 6 - Construind piramide
Lecţia 7 - Nu e dreptate în istorie
Unificarea umanităţii
Lecţia 8 - Direcţia istoriei
Lecţia 9 - Viziuni imperialiste
Lecţia 10 - Legea religiei
Revoluţia Ştiinţifică
Lecţia 11 - Descoperirea ignoranţei
Lecţia 12 - Ştiinţa şi imperialismul
Lecţia 13 - Crezul capitalist
Lecţia 14 - Revoluţia Industrială
Lecţia 15 - O revoluţie permanentă
Lecţia 16 - Fericirea modernă
Lecţia 17 - Sfârşitul omenirii

luni, 23 februarie 2015

Lecţia XVII - Sfărşitul lui Homo sapiens

Sfârșitul lui Homo sapiens
credit TECHINFOPLUZ
În ultima lecţie din cursul de istorie al umanității, Dr. Hariri va discuta despre viitor și despre sfârșitul probabil al lui Homo Sapiens. De-a lungul ultimelor decenii, oamenii au început să denatureze şi să modifice legile selecției naturale, legi care au guvernat viața pe Pământ pentru ultimele patru miliarde de ani. Tehnologii noi, cum sunt ingineria genetică și nanotehnologia ne oferă abilităţi fără precedent de a modela nu numai lumea din jurul nostru, dar de asemenea corpul, personalitatea și dorințele noastre. Cum va influența aceasta societatea și cultura? Stie oare cineva încotro ne îndreptăm? Care este viitorul probabil al omenirii?
În lecţia a XVII-a, Dr. Harari adresează întrebările de mai sus. Acestea sunt notele lui Louise Charente după cursul Coursera, accesibile în original aici: The End of Homo Sapiens.
Viitorul nostru
(CREDIT -MOUNTAINVISION)
Lecțiile anterioare au descris istoria lui Homo sapiens de acum 70.000 ani până în la momentul prezent. Lecția curentă va detalia viitorul potențial al lui Homo sapiens. După toate probabilitățile, specia noastră va dispărea. Suntem, probabil, una dintre ultimele generații de Homo sapiens. În viitorul imediat, câteva decenii sau cel mult secole, Homo sapiens va dispărea. Specia noastre nu se va autodistruge într-o catastrofă nucleară sau ecologică. Mai degrabă, specia noastră va dispărea pentru că este pe cale să se transforme într-o specie cu totul nouă. Pe scena istorică, politică, socială, culturală şi tehnologică au operat deja mai multe revoluții de anvergură. De-a lungul tuturor acestor revoluții, un singur lucru a rămas relativ constant, și anume Homo sapiens în sine. Mintea și organismul lui Homo sapiens a fost tot timpul fundamentul societăților, identităţilor şi religiilor. Lumea de astăzi este foarte diferită de lumea din vremurile biblice, deşi oamenii din Ierusalimul antic aveau aceleași abilitățile trupeşti și mentale pe care le avem noi astăzi.
CREDIT - SCIENCEBLOGS.COM
Oamenii din trecut experimentau lumea într-un mod asemănător cu cel al nostru de astăzi, și de aceea găsim încă interesante subiectele abordate de Biblie, în filozofia lui Platon, sau în scrierile lui Confucius, pentru că au fost scrise de oameni la fel ca noi. Acest lucru este pe cale să se schimbe. Următoarea mare revoluție în istorie va transforma desigur şi  economia, politica si societatea, dar va transforma de asemenea şi trupurile și mințile noastre și va înlocui Homo sapiens cu o fiinţă foarte diferită.
Când ne gândim la viitor, vedem de obicei o lume în care oamenii se bucură de o tehnologie evoluată. Ne imaginăm nave spațiale super-luminice, pistoale laser, roboți inteligenți și așa mai departe. Potențialul cu adevărat revoluționar al tehnologiei nu este de a schimba doar instrumentele și armele noastre, ci şi omul în sine. Nu doar navele spațiale vor fi diferite în viitor, ci şi călătorii din ele. Cum se va îmbunătăţi şi înnobila Homo sapiens? În prezent, există trei metode principale de optimizare. Prima metodă este ingineria biologică. A doua este ingineria cyborg. Cyborgii sunt ființe care combină structurile organice cu cele non-organice. A treia este creaţia vieții anorganice, viață care nu se bazează deloc pe structuri organice.
Să examinăm aceste trei metode, astfel încât să înțelegem despre ce e vorba.

joi, 19 februarie 2015

Lecţia XVI - Fericirea modernă

...şi au trait fericiţi până la adânci bătrâneţi
Au făcut cei 500 de ani de descoperiri şi revoluții uimitoare pe oameni mai fericiţi? Sunt oamenii zilelor noastre mai fericiți decât în Evul Mediu, sau în Epoca de Piatră? Dacă nu, atunci care este rostul tuturor schimbărilor? Cele mai multe cărți de istorie ignoră astfel de probleme, dar acestea sunt cele mai importante întrebări pe care le putem pune istoriei. Noile studii în biologie, economie, psihologie oferă perspective fascinante în istoria fericirii umane.
În lecţia aceasta, Dr Harari de la Universitatea Ebraică din Ierusalim discută despre fericire și cum se poate măsura fericirea. El va încerca să descopere dacă progresul global ne-a făcut mai fericiţi. Textul conţine notele de curs ale lui Louise Charente după cursul de pe Coursera, textul în original este accesibil aici: And They Lived Happily Ever After.
Ne-a făcut progresul mai fericiţi?
S-a discutat revoluția științifică şi impactul covârşitor pe care l-a avut asupra lumii și omenirii. Ultimii 500 de ani au fost martorii unor schimbări fără precedent. Planeta s-a unit într-o singură sferă economică. Economia a crescut exponential și omenirea se bucură acum de avantaje care erau în trecut de domeniul viselor. Știința și Revoluția Industrială au dat practic omenirii putere şi energie nelimitată. Ordinea socială s-a transformat radical, la fel și politica, viaţa de zi cu zi și psihologia umană. Dar suntem noi mai fericiți? S-au tradus acumulările ultimelor secole în mai multă fericire? A deschis descoperirea resurselor energetice inepuizabile drumul spre resurse nesecate de fericire? Mergând mai înapoi în timp, putem lărgi această întrebare la scara întregii istorii umane, la toţi cei 70.000 ani de istorie. Au adus cei 70,000 ani de revoluții și schimbări o lume mai bună? Suntem oamenii astăzi mai fericiți decât vânători-culegătorii acum zeci de mii de ani în urmă? Dacă nu, ce sens mai au toate transformările?

marți, 17 februarie 2015

Lecţia XV - O revoluţie permanentă

O revoluție permanentă
Revoluția industrială a deschis o eră a revoluțiilor permanente. Sistemul socio-politic modern târziu nu mai are o formă stabilă ci este într-o continuă schimbare. Stâlpii societăţii umane, familia și comunitatea apropiată, se fărâmițează gradual jurul nostru. Cum reuşesc oamenii să convieţuiască cu haosul şi vidul rezultat? Cum funcționează structurile sociale și politice fără garanţia stabilităţii? Este lumea din ce în ce mai violentă și periculoasă, sau este ea mult mai pașnică și mai sigură decât oricând înainte? În lecţia prezentă, Dr Harari de la Universitatea Ebraică din Ierusalim va urmări apariţia şi schimbările intime în structura comunitară și în nucleul familial. Aveţi aici notele de curs ale lui Louise Charente la cursul de istorie a omenirii de pe Coursera., accesibile în original aici: A Permanent Revolution.
Schimbările globale
defrisare.jpg
DEFRIȘĂRI (credit descopera.ro)
Am văzut că revoluția industrială a oferit omenirii controlul unei cantităţi enorme de energie și materii prime. Pe parcursul ei, omenirea s-a eliberat de dependența de ecosistemul înconjurător. Oamenii au reușit să taie păduri și jungle, să distrugă mlaștini, să devieze râuri spre zone inundabile, să construiască zeci de mii de kilometri de drumuri și căi ferate și să construiască orașe gigantice. Pe măsură ce planeta s-a ajustat capriciilor lui Homo sapiens, habitate întregi au fost distruse și numeroase specii de animale și plante au dispărut.
În zilele noastre, continentele pământului susţin în total șapte miliarde de Homo sapiens. Dacă am pune toţi oamenii pe un cântar colosal, masa lor combinată ar fi de aproximativ 300 de milioane de tone. Dacă cântărim toate animalele domestice, vaci și porci și pui și așa mai departe, masa lor însumată ar fi de aproximativ 700 de milioane de tone. În schimb, dacă cântărim toate animalele sălbatice care au supraviețuit, pinguini, struți, lei, crocodili, balene, delfini și așa mai departe, nimeni nu stie exact cât de mult ar cântări împreună, dar se estimează a fi mai puțin de 100 de milioane de tone.
Mai puțin de 10% din animalele mari ale lumii din toate oceanele și continentele combinate mai sunt animale sălbatice. Marea majoritate suntem noi, Homo sapiens și animalele domesticite înrobite. Cărțile pentru copii, filmele TV ne arată încă o lume plină de girafe, lupi, cimpanzei, elefanți, lei și așa mai departe. Dar lumea are în realitate foarte puține animale rămase.

vineri, 13 februarie 2015

Lecţia XIV - Revoluţia industrială

Revoluţia industrială
Lecţia a patra a cursului Dr. Harari continuă tema generală a revoluției științifice şi descrie revoluţia industrială. În ultimii 200 ani, confluenţa între știință, imperialism și capitalism au produs revoluția industrială. Omenirea a dobândit pe parcurs resurse energetice enorme care au grăbit producţia mult mai multor lucruri decât înainte, mai repede și mai ieftin. Cum a afectat această schimbare ecologia globală, viaţa de zi cu zi precum și psihologia umană?
Lecţia va încerca să răspundă la aceste întrebări. Aveţi aici notele de curs ale lui Louise Charente, accesibile în original aici: The Industrial Revolution.
Când se termină petrolul
Am văzut că economia modernă crește datorită încrederii noastre în viitor, precum şi datorită capitaliștilor dispuşi să reinvestească profiturile obţinute din creșterea producției. Aceste două motive nu sunt însă suficiente. Creșterea economică necesită de asemenea energie si materii prime. Fără ea, economia nu poate crește. Mulți dintre noi ne întrebăm ce se va întâmpla atunci când sursele energetice și de materii prime vor fi epuizate. Este un subiect esențial pentru dezbaterile în rândul publicului larg, precum și între economiști și oameni de știință. Pericolul ca omenirea să rămână fără sursă de energie și materii prime este de fapt mai mic decât la prima vedere. Pe parcursul ultimelor două sau trei secole ele au fost într-o continuă creştere, în loc să scadă după cum ne-am aștepta. Ori de câte ori apărea o lipsă în domeniul energetic sau a materiilor prime, creșterea economică era amenințată. Investițiilor începeau să curgă în cercetare științifică și tehnologică pe subiectele relevante. Până în prezent, oamenii de ştiinţă şi inginerii au reuşit cu sprijin financiar de fiecare dată să rezolve problema și să găsească modalități mai eficiente de exploatare a resurselor existente, sau tipuri noi de energie și de materii prime.

luni, 9 februarie 2015

Lecţia XIII - Crezul capitalist

Crezul capitalist
Legătura strânsă între știință și imperialism a fost doar o latură dintr-un complex de relații. Al treilea pion principal a dezvoltării societăţilor umane a fost capitalismul, care a finanțat atât știința cât și imperiile, și care a condus la o creștere fără precedent a economiei mondiale.Cum functionează o economie capitalistă? Cum este ea diferită de economiile tradiționale? Este capitalismul un fenomen natural sau un soi de religie?
În această lecție dr Harari descrie creșterea economică capitaliste și explică legătura strânsă atât cu știința modernă cât și cu imperiile europene.
Lecţia continuă tema "Revoluției Ştiinţifice". Aveţi aici notele lui Louise Charente pentru cursul de istorie online de la universitatea online Coursera al Dr Harari, textul original este disponibil aici: The Capitalist Creed.
Ce este Economia?
Economia este adesea văzută ca un subiect de o deosebită complexitate. Înțelegerea istoriei economice moderne, legată de creşterea economică şi a sistemului capitalist este de fapt destul de ușor de înţeles. Cuvântul cheie este "creştere”. Caracteristica unică şi cea mai importantă a economiei capitaliste moderne este faptul că aceasta este într-o creștere permanentă. În fiecare an, producem mai mult decât anul trecut, avem mai multe bunuri și bani și așa mai departe. În 1500, producția globală de bunuri și servicii din întreaga lume se estimează că era de aproximativ 250 miliarde de dolari în bani de astăzi (250,000,000,000$). Astăzi oscilează în jurul a 60 trilioane de dolari (60,000,000,000,000$). Mai important, în 1500, producția pe cap de locuitor anuală, producția unei singure persoane, era în medie de 550 dolari pe an. Astăzi, în medie, fiecare bărbat, femeie și copil de pe pământ produce 8.800 dolari.

vineri, 6 februarie 2015

Lecţia XII - Ştiinţa şi imperialismul

Mariajul între ştiință și imperialism
Continuând subiectul revoluţiei ştiinţifice, lecţia descrie împletirea dintre știință și imperialism. Ştiința modernă s-a dezvoltat în paralel cu imperiile europene moderne. Cucerirea de cunoștințe noi depindea și a făcut la rândul ei posibilă cucerirea de teritorii noi. Lecţia va aborda următoarele chestiuni: care a fost contribuția științei la extinderea imperiilor europene? Cum au contribuit imperiile europene la dezvoltarea științei? De ce totul a început în Europa, mai degrabă decât în China, India, sau în Orientul Mijlociu?
Lecţia este parte a cursului de istorie al Dr Harari predat la zeci de mii de stundenţi la universitatea online Coursera. Conţine notele de curs ale lui Louise Charente, accesibile în original: The Marriage of Science and Empire.
Cercetarea științifică înfloreşte numai sub umbrela religiei, ideologiilor sau forțelor politice care justifică costurile cercetării. Ideologia influențează la rândul ei agenda științifică și determină scopurile practice ale descoperirilor. Pentru a înțelege cu adevărat revoluția științifică, trebuie să înţelegem forțele ideologice, politice și economice care au modelat mediul ştiinţific al fizicii, biologiei sau economiei. Aceste ideologii le-a împins spre anumite destinații și nu spre altele. Dintre toate ideologiile, forțele politice și economice care au modelat știința modernă două cele mai importante sunt imperialismul european și capitalismul.
Ridicarea imperiilor europene
Europa, în special Europa de Vest, era înaintea epocii moderne o zonă săracă și marginalizată a lumii în care nu se întâmpla nimic important. Nu a fost niciodată centrul vreunui mare imperiu. Imperiul Roman este singurul imperiu important european din vremurile pre-moderne, s-a bazat însă pe resurse și bogății aduse din Africa de Nord și provinciile din Orientul Mijlociu. Provinciile din Europa de Vest ale Imperiului Roman au contribuit puțin la bunăstarea imperiului, cu excepția mineralelor și a sclavilor. Europa de Nord era pustie și barbară în vremea romanilor, astfel că aceştia nici nu s-au deranjat să o cucerească. Europa nu a dat înainte de epoca modernă nici o religie importantă, ideologie, mare invenție tehnologică sau sistem economic. Europa a început doar la sfârșitul secolului al 15-lea să devină un centru militar, politic şi cultural important.


marți, 3 februarie 2015

Lecţia XI - Descoperirea ignoranţei

Descoperirea ignoranţei
Cu această lecţie, dr. Harari începe a patra și ultima parte a cursului, numită "Revoluția științifică". Acesta este dedicată revoluției științifice precum şi implicațiilor ei în politică, societate și economie. Prima lecţie din această parte a cursului este numită "Descoperirea Ignoranţei". Procesul de unificare a omenirii a fost finalizat în ultimii 500 de ani. În același timp, a existat o creștere explozivă a puterii umane în ansamblu datorită, înainte de toate, descoperirilor ştiinţei moderne.Omenirea a devenit tot mai conştientă că singurul lucru care-i limitează puterea este propria ignoranță, și că descoperirea de cunoștințe noi îi dă posibilitatea de a face aproape orice. Această lecţie va detalia diferenţele dintre știința modernă şi formele de cunoaștere anterioare, precum şi ascensiunea bruscă și realizările de neegalat ale ştiinţei.
Dr Harari de la Universitatea Ebraică din Ierusalim continuă prin aceste subiecte lecţiile despre istoria omenirii. Lecţia actuală descrie importanța descoperirii ignoranței. Acestea sunt notele de curs ale lui Louise Charente pentru cursul de pe Coursera.org. Originalul în engleză este aici: The Discovery of Ignorance.
Revoluția științifică
Dans ţărănesc, Pieter Bruegel cel Bătrân
Revoluția științifică se referă la fenomenala creștere a capacităţilor umane din ultimii 500 ani, un rezultat direct al descoperirilor și invențiilor științei moderne. Nimic de genul acesta nu s-a întâmplat înainte comparabil în viteza și amploare. Un țăran care a trăit în anul 1000 d.Hr. ar fi văzut câteva schimbări în anul 1500 d.Hr. Lumea era foarte asemănătoare pentru țărani, în ciuda schimbărilor în tehnologie, granițe politice, convingeri și așa mai departe. Pe ansamblu era încă aceeași lume. O persoană din anul 1500 ar găsi însă la începutul secolului 21 o lume ciudată, complet diferită, schimbată dincolo de orice înțelegere. El ar putea crede că nu mai este pe pământ, ci undeva în rai sau iad. Lucruri pe care noi le considerăm normale, cum ar fi bombe nucleare, avioane, vaccinare, telefoane celulare, computere erau dincolo de cele mai îndrăznețe vise ale oamenilor acum 500 de ani. Acum 500 de ani vorbitul la telefon cu cineva din cealaltă parte a lumii sau zborul pe alt continent, erau considerate ca un domeniu exclusiv al îngerilor și zeilor. E imposibil de explicat cuiva care trăia în epoca lui Columb cum se poate vorbi în faţa a zeci de mii de studenți simultan pe Internet (coursera n.t.). Dacă dorim lumină, apăsăm pur şi simplu un întrerupător, îl apăsăm din nou și lumina dispare. Pentru noi acest lucru sună banal, dar să explicăm forţa curentului electric strămoșilor noștri de acum 500 de ani! Este dincolo de mijloacele lor de înțelegere, chiar dincolo de visele si fanteziile lor. Oamenii au obținut aceste forţe prin investirea de resurse în domeniul cercetării științifice.

vineri, 30 ianuarie 2015

Lecţia X - Legea Religiei

Legea Religiei
Încă de la revoluția agricolă, istoria umană a avut ca direcție principală unitatea globală. Unificarea omenirii a fost realizată în principal de trei forţe: banii, imperiile şi religia.
Cursul X continuă tema unificării omenirii cu a treia forță, religia. Rolul religiei în istorie este extrem de controversat. Unii văd religia ca rădăcină a tuturor relelor, în timp ce pentru alții ea este principala sursă de fericire, empatie și progres. Putem ajunge la o concluzie rezonabilă? Care au fost principalele repere din istoria religioasă a lumii? Cum s-au apropiat culturi diferite de înţelegerea universului, cum au distins între bine şi rău, cum au explicat omniprezenţa suferinței?
Dr Harari de la Universitatea Ebraică din Ierusalim continuă lecţiile despre istoria omenirii discutând aceste subiecte. El ofera o istorie foarte scurtă a religiei concentrându-se pe rolul critic pe care religiile l-au jucat în unificarea omenirii. Acestea sunt notele de curs ale lui Louise Charente pentru cursurile de pe Coursera.org. Textul original este disponibil aici: The Law of Religion.
Definiţia religiei
În zilele noastre, religia este deseori considerată un izvor de dezacorduri şi dezbinare, uneori chiar discriminare, între oameni. Cu toate acestea, religia a avut un rol esențial în crearea unei punți între diferite popoare. Deoarece orânduirile și ierarhiile sociale sunt imaginare, ele sunt foarte fragile şi organizarea socială devine tot mai fragilă pe măsură ce societatea se dezvoltă. Rolul istoric crucial al religiei a fost de a da legitimitate supra-umană şi a stabiliza aceste structuri fragile. Religiile afirmă că legile care guvernează viața noastră în societate nu sunt produsul unor capricii umane, ci sunt dictate de o autoritate absolută, supremă. Astfel, o parte din legile fundamentale ale societății sunt dincolo de orice discuţie, fapt care asigură stabilitatea socială. Prin urmare, religia poate fi definită ca"un sistem de legi și valori umane, care se bazează pe credința într-o ordine supra-umană”.

luni, 26 ianuarie 2015

Lecţia IX - Viziuni imperialiste

Viziuni imperialiste
La momentul revoluției agricole lumea era împărțită în mii de societățile umane mici, separate, și relativ simple. Pe măsura trecerii timpului, aceste societăți s-au combinat pentru a forma societăți mari și complexe, până când întreaga lume a devenit un singur sistem global unificat. Unificarea omenirii a fost rezultatul a trei forțe principale: banul, imperiile și religia. Am examinat rolul banilor și al comerțului în lecţia VIII. Lecția aceasta, a IX-a, se concentrează pe rolul jucat de cuceritori și imperii.
Această secțiune continuă tema "Unificarea umanităţii" și Dr. Yuval Noah Harari vorbește în ea despre imperialism. Ideea de imperiu are în zilele noastre o reputaţie proastă, dar imperiile au jucat un rol central în istoria omenirii, şi e greşit să considerăm ca influenţa lor a fost pur negativă. Vom examina ce este exact un imperiu, precum și modul în care ele au reușit să unească regiuni ecologice, grupuri etnice și comunități religioase diferite. Vom discuta cum contribuția pozitivă a imperiilor poate fi comparată cu actele lor de violență și opresiune, precum şi ce ne poate aduce viitorul imperialismului, dacă lumea este destinată să fie condusă de un nou imperiu global.
Acestea sunt notele cursului Coursera "Istoria prescurtată a omenirii" și sunt cursurile și opiniile Dr. Harari. Notele îi aparţin lui Louise Charente, textul original este disponibil aici: Imperial Visions.
Definiţia unui imperiu
“La Liberté guidant le peuple” de Eugène Delacroix
Un imperiu este o structură politică care are două caracteristici foarte importante. În primul rând, pentru ca să fie considerat un imperiu, un conducător trebuie să aibă sub control un număr semnificativ de popoare distincte, fiecare având o identitate culturală și teritoriu diferit. Nu există un număr exact, două sau trei popoare diferite nu sunt un imperiu, 30 sau 40 sunt. Undeva între trei și 20 se trece pragul spre imperiu.
A doua caracteristică este că imperiul are granițe flexibile și un teritoriu potențial nelimitat. Imperiile sunt sisteme de guvernare care pot înghiți și digera multe națiuni și teritorii fără a-şi altera structura sau identitatea lor de bază. Spre exemplu Canada este o țară foarte mare, cu toate acestea nu e un imperiu. Nu poate să anexeze mai multe teritorii fără a-şi schimba structura sa fundamentală. În cazul în care Canada ar începe cucerirea și anexarea să zicem a Cubei, Venezuelei, și a Mexic-ului, ea nu ar mai fi ţara iniţială. Ar deveni ceva complet diferit. Un imperiu pe de altă parte, este un sistem politic care poate cuceri aproape orice loc de pe pământ, fără a-şi schimba natura și caracteristicile. Imperiile sunt diversităţi cultural, pot stăpîni peste multe popoare, fiecare cu propria cultură, și sunt flexibile teritorial. Ele pot deveni mai mari și mai mari, fără a-şi altera identitatea lor de bază.

vineri, 23 ianuarie 2015

Lecţia VIII - Direcţia istoriei

Direcția istoriei
Lecţia de astăzi a cursului "istoria prescurtată a omenirii" de Dr. Yuval Noe Harari este prima din partea a treia numită "Unificarea omenirii". După Revoluția Agricolă, oamenii au creat culturi și societăți diferite. Relațiile dintre culturi au fost complexe, au implicat războaie și conflicte, comerț, imigrație precum şi imitație. Dar odată cu trecerea timpului, conexiunile dintre societăți au devenit tot mai puternice, astfel încât omenirea s-a unit treptat într-o societate globală. Trei forțe principale au determinat unificarea globală, prima a fost banul și implicit comerțul. Banul este cel mai reuşit sistem de încredere reciprocă conceput vreodată de om. Chiar și oamenii care cred în zei diferiţi și trăiesc în imperii rivale sunt dispuși să folosească aceiași bani.
Acestea sunt notele de curs ale lui Louise Charente, în original accesibile aici The Direction of History.
Societăți emergente
Cursul a analizat deja Revoluția Agricolă și tipurile de societăți care au apărut ca un rezultat al acesteia. Spre deosebire de cimpanzei sau societăţile lupilor care sunt asemănătoare una cu alta, societăţile umane erau foarte, foarte diferite. Chiar dacă oamenii împărtășeau aceeași realitate obiectivă cu râuri, copaci și nori și trăiesc în aceeași zonă geografică şi climat, societățile umane au imaginat orânduiri şi ierarhii sociale foarte diferite. Această parte a cursului va analiza modul în care aceste societățile umane diferite au interacționat unele cu altele și ce s-a întâmplat exact atunci când oamenii care credeau într-un tip de ordine au întâlnit oameni care credeau în ordini complet diferite.
Interacțiunea între diferitele societăți a creat multe dificultăţi. A fost desigur vorba de război, dar de asemenea comerț, uneori imigrare dintr-o societate în alta sau turism misionar. Numărul acestor interacţiuni e desigur colosal. În acest curs, Dr. Harari nu va trece peste toate diferitele războaie, expediții comerciale, eforturi misionare sau de imigrare din istorie, nu este suficient timp. În schimb va concentra atenţia asupra unui punct important, şi anume dacă toate aceste diferite interacțiuni sociale au un soi de model global sau o direcție; dacă războaiele, emigrările și comerțul au condus omenirea spre o anumită destinație, sau dacă a fost vorba doar de o colecție de forțe aleatoare care au împins omenirea dintr-o parte în alta și istoria nu are destinație. Are istoria omenirii o direcție clară sau nu? Să spunem chiar de la început că răspunsul este foarte simplu da. Există o destinaţie, un curs al istoriei. Miile de războaie, revoluții, expediții comerciale și mișcările de emigrare din istorie au o direcție generală clară care este unificarea globală a lumii și a omenirii.


O scurtă descriere a cursului

- ce este religia?

- ce este un imperiu?

- ce sunt de fapt banii?

- au devenit oamenii mai fericiţi pe parcursul trecerii timpului?

- ce s-a întâmplat cu toate celelalte specii umane de pe Pământ?

- ce a adus cu sine răspândirea speciei noastre, Sapiens, pe Pământ?

- de ce sunt bărbaţii superiori femeilor în aproape toate societăţile cunoscute?

- care este viitorul probabil al omenirii în secolul 21 şi dupa aceea?


găsiţi aici sinteze si note de curs pentru cursul online O scurta istorie a omenirii de Dr. Yuval Noah Harari. Cursul este o sinteză a marilor etape ale istoriei, şi răspunde la multe întrebări tulburatoare despre natura umană.

Bloguri, Bloggeri si Cititori