Lecţia XVI - Fericirea modernă

...şi au trait fericiţi până la adânci bătrâneţi

Au făcut cei 500 de ani de descoperiri şi revoluții uimitoare pe oameni mai fericiţi? Sunt oamenii zilelor noastre mai fericiți decât în Evul Mediu, sau în Epoca de Piatră? Dacă nu, atunci care este rostul tuturor schimbărilor? Cele mai multe cărți de istorie ignoră astfel de probleme, dar acestea sunt cele mai importante întrebări pe care le putem pune istoriei. Noile studii în biologie, economie, psihologie oferă perspective fascinante în istoria fericirii umane.

În lecţia aceasta, Dr Harari de la Universitatea Ebraică din Ierusalim discută despre fericire și cum se poate măsura fericirea. El va încerca să descopere dacă progresul global ne-a făcut mai fericiţi. Textul conţine notele de curs ale lui Louise Charente după cursul de pe Coursera, textul în original este accesibil aici: And They Lived Happily Ever After.

Ne-a făcut progresul mai fericiţi?

S-a discutat revoluția științifică şi impactul covârşitor pe care l-a avut asupra lumii și omenirii. Ultimii 500 de ani au fost martorii unor schimbări fără precedent. Planeta s-a unit într-o singură sferă economică. Economia a crescut exponential și omenirea se bucură acum de avantaje care erau în trecut de domeniul viselor. Știința și Revoluția Industrială au dat practic omenirii putere şi energie nelimitată. Ordinea socială s-a transformat radical, la fel și politica, viaţa de zi cu zi și psihologia umană. Dar suntem noi mai fericiți? S-au tradus acumulările ultimelor secole în mai multă fericire? A deschis descoperirea resurselor energetice inepuizabile drumul spre resurse nesecate de fericire? Mergând mai înapoi în timp, putem lărgi această întrebare la scara întregii istorii umane, la toţi cei 70.000 ani de istorie. Au adus cei 70,000 ani de revoluții și schimbări o lume mai bună? Suntem oamenii astăzi mai fericiți decât vânători-culegătorii acum zeci de mii de ani în urmă? Dacă nu, ce sens mai au toate transformările?

Lecţia XIV - Revoluţia industrială

Revoluţia industrială

Lecţia a patra a cursului Dr. Harari continuă tema generală a revoluției științifice şi descrie revoluţia industrială. În ultimii 200 ani, confluenţa între știință, imperialism și capitalism au produs revoluția industrială. Omenirea a dobândit pe parcurs resurse energetice enorme care au grăbit producţia mult mai multor lucruri decât înainte, mai repede și mai ieftin. Cum a afectat această schimbare ecologia globală, viaţa de zi cu zi precum și psihologia umană?

Lecţia va încerca să răspundă la aceste întrebări. Aveţi aici notele de curs ale lui Louise Charente, accesibile în original aici: The Industrial Revolution.

Când se termină petrolul

Am văzut că economia modernă crește datorită încrederii noastre în viitor, precum şi datorită capitaliștilor dispuşi să reinvestească profiturile obţinute din creșterea producției. Aceste două motive nu sunt însă suficiente. Creșterea economică necesită de asemenea energie si materii prime. Fără ea, economia nu poate crește. Mulți dintre noi ne întrebăm ce se va întâmpla atunci când sursele energetice și de materii prime vor fi epuizate. Este un subiect esențial pentru dezbaterile în rândul publicului larg, precum și între economiști și oameni de știință. Pericolul ca omenirea să rămână fără sursă de energie și materii prime este de fapt mai mic decât la prima vedere. Pe parcursul ultimelor două sau trei secole ele au fost într-o continuă creştere, în loc să scadă după cum ne-am aștepta. Ori de câte ori apărea o lipsă în domeniul energetic sau a materiilor prime, creșterea economică era amenințată. Investițiilor începeau să curgă în cercetare științifică și tehnologică pe subiectele relevante. Până în prezent, oamenii de ştiinţă şi inginerii au reuşit cu sprijin financiar de fiecare dată să rezolve problema și să găsească modalități mai eficiente de exploatare a resurselor existente, sau tipuri noi de energie și de materii prime.

Lecţia VI - Construind piramide

Tot felul de piramide

Pentru milioane de ani oamenii au trăit în grupuri mici de câţiva zeci de indivizi. Instinctele noastre biologice sunt adaptate la un astfel de mod de viață. Prin urmare oamenii sunt slab pregătiţi pentru a coopera cu un număr mare de străini și cu toate acestea relativ repede după revoluția agricolă oamenii au construit deja orașe, regate și imperii uriașe. În lecţia aceasta Dr. Yuval Noe Harari ne arată cum milioane de străini s-au putut pune de acord asupra unor legi, norme și valori comune.

Acestea sunt notele de curs ale lui Louise Charente după cursul “O scurtă istorie a omenirii” de pe Coursera, textul în original este accesibil aici: Building Pyramids.

Conflicte

Cel mai important efect al Revoluției Agricole a fost apariția societăților umane complexe. Oamenii au început să trăiască în sate și orașe de sute sau chiar mii de oameni. În timp ei au întemeiat orașe, regate și imperii în care milioane de oameni cooperau zilnic pentru obiective comune.

Un motiv a fost faptul că agricultura a produs pentru acelaşi teritoriu o cantitate mult mai mare de alimente decât vânătoarea sau culesul. Aceasta este doar o parte din poveste. Simplul fapt că 10.000 de oameni dintr-un oraș sau un milion de oameni dintr-un imperiu au suficientă hrăna nu garantează faptul că ei vor fi de acord cum să împartă mâncarea, pământurile sau apa, că vor soluţiona conflictele interne sau cum să acționeze în vremuri de criză. Dacă oamenii nu pot ajunge la un acord cu privire la aceste lucruri, atunci conflictul se extinde chiar dacă depozitele și hambare sunt pline de alimente. Nu lipsa mâncării a provocat cele mai multe războaie și revoluții din istorie. Revoluția Franceză, Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial sau Războiul Civil din Iugoslavia au început toate din cauza altor neînţelegeri.