Lecţia X - Legea Religiei

Legea Religiei

Încă de la revoluția agricolă, istoria umană a avut ca direcție principală unitatea globală. Unificarea omenirii a fost realizată în principal de trei forţe: banii, imperiile şi religia.

Cursul X continuă tema unificării omenirii cu a treia forță, religia. Rolul religiei în istorie este extrem de controversat. Unii văd religia ca rădăcină a tuturor relelor, în timp ce pentru alții ea este principala sursă de fericire, empatie și progres. Putem ajunge la o concluzie rezonabilă? Care au fost principalele repere din istoria religioasă a lumii? Cum s-au apropiat culturi diferite de înţelegerea universului, cum au distins între bine şi rău, cum au explicat omniprezenţa suferinței?

Dr Harari de la Universitatea Ebraică din Ierusalim continuă lecţiile despre istoria omenirii discutând aceste subiecte. El ofera o istorie foarte scurtă a religiei concentrându-se pe rolul critic pe care religiile l-au jucat în unificarea omenirii. Acestea sunt notele de curs ale lui Louise Charente pentru cursurile de pe Coursera.org. Textul original este disponibil aici: The Law of Religion.

Definiţia religiei

În zilele noastre, religia este deseori considerată un izvor de dezacorduri şi dezbinare, uneori chiar discriminare, între oameni. Cu toate acestea, religia a avut un rol esențial în crearea unei punți între diferite popoare. Deoarece orânduirile și ierarhiile sociale sunt imaginare, ele sunt foarte fragile şi organizarea socială devine tot mai fragilă pe măsură ce societatea se dezvoltă. Rolul istoric crucial al religiei a fost de a da legitimitate supra-umană şi a stabiliza aceste structuri fragile. Religiile afirmă că legile care guvernează viața noastră în societate nu sunt produsul unor capricii umane, ci sunt dictate de o autoritate absolută, supremă. Astfel, o parte din legile fundamentale ale societății sunt dincolo de orice discuţie, fapt care asigură stabilitatea socială. Prin urmare, religia poate fi definită ca"un sistem de legi și valori umane, care se bazează pe credința într-o ordine supra-umană”.

Lecţia IX - Viziuni imperialiste

Viziuni imperialiste

La momentul revoluției agricole lumea era împărțită în mii de societățile umane mici, separate, și relativ simple. Pe măsura trecerii timpului, aceste societăți s-au combinat pentru a forma societăți mari și complexe, până când întreaga lume a devenit un singur sistem global unificat. Unificarea omenirii a fost rezultatul a trei forțe principale: banul, imperiile și religia. Am examinat rolul banilor și al comerțului în lecţia VIII. Lecția aceasta, a IX-a, se concentrează pe rolul jucat de cuceritori și imperii.

Această secțiune continuă tema "Unificarea umanităţii" și Dr. Yuval Noah Harari vorbește în ea despre imperialism. Ideea de imperiu are în zilele noastre o reputaţie proastă, dar imperiile au jucat un rol central în istoria omenirii, şi e greşit să considerăm ca influenţa lor a fost pur negativă. Vom examina ce este exact un imperiu, precum și modul în care ele au reușit să unească regiuni ecologice, grupuri etnice și comunități religioase diferite. Vom discuta cum contribuția pozitivă a imperiilor poate fi comparată cu actele lor de violență și opresiune, precum şi ce ne poate aduce viitorul imperialismului, dacă lumea este destinată să fie condusă de un nou imperiu global.

Acestea sunt notele cursului Coursera "Istoria prescurtată a omenirii" și sunt cursurile și opiniile Dr. Harari. Notele îi aparţin lui Louise Charente, textul original este disponibil aici: Imperial Visions.

Definiţia unui imperiu

“La Liberté guidant le peuple” de Eugène Delacroix

Un imperiu este o structură politică care are două caracteristici foarte importante. În primul rând, pentru ca să fie considerat un imperiu, un conducător trebuie să aibă sub control un număr semnificativ de popoare distincte, fiecare având o identitate culturală și teritoriu diferit. Nu există un număr exact, două sau trei popoare diferite nu sunt un imperiu, 30 sau 40 sunt. Undeva între trei și 20 se trece pragul spre imperiu.

A doua caracteristică este că imperiul are granițe flexibile și un teritoriu potențial nelimitat. Imperiile sunt sisteme de guvernare care pot înghiți și digera multe națiuni și teritorii fără a-şi altera structura sau identitatea lor de bază. Spre exemplu Canada este o țară foarte mare, cu toate acestea nu e un imperiu. Nu poate să anexeze mai multe teritorii fără a-şi schimba structura sa fundamentală. În cazul în care Canada ar începe cucerirea și anexarea să zicem a Cubei, Venezuelei, și a Mexic-ului, ea nu ar mai fi ţara iniţială. Ar deveni ceva complet diferit. Un imperiu pe de altă parte, este un sistem politic care poate cuceri aproape orice loc de pe pământ, fără a-şi schimba natura și caracteristicile. Imperiile sunt diversităţi cultural, pot stăpîni peste multe popoare, fiecare cu propria cultură, și sunt flexibile teritorial. Ele pot deveni mai mari și mai mari, fără a-şi altera identitatea lor de bază.

Lecţia VIII - Direcţia istoriei

Direcția istoriei

Lecţia de astăzi a cursului "istoria prescurtată a omenirii" de Dr. Yuval Noe Harari este prima din partea a treia numită "Unificarea omenirii". După Revoluția Agricolă, oamenii au creat culturi și societăți diferite. Relațiile dintre culturi au fost complexe, au implicat războaie și conflicte, comerț, imigrație precum şi imitație. Dar odată cu trecerea timpului, conexiunile dintre societăți au devenit tot mai puternice, astfel încât omenirea s-a unit treptat într-o societate globală. Trei forțe principale au determinat unificarea globală, prima a fost banul și implicit comerțul. Banul este cel mai reuşit sistem de încredere reciprocă conceput vreodată de om. Chiar și oamenii care cred în zei diferiţi și trăiesc în imperii rivale sunt dispuși să folosească aceiași bani.

Acestea sunt notele de curs ale lui Louise Charente, în original accesibile aici The Direction of History.

Societăți emergente

Cursul a analizat deja Revoluția Agricolă și tipurile de societăți care au apărut ca un rezultat al acesteia. Spre deosebire de cimpanzei sau societăţile lupilor care sunt asemănătoare una cu alta, societăţile umane erau foarte, foarte diferite. Chiar dacă oamenii împărtășeau aceeași realitate obiectivă cu râuri, copaci și nori și trăiesc în aceeași zonă geografică şi climat, societățile umane au imaginat orânduiri şi ierarhii sociale foarte diferite. Această parte a cursului va analiza modul în care aceste societățile umane diferite au interacționat unele cu altele și ce s-a întâmplat exact atunci când oamenii care credeau într-un tip de ordine au întâlnit oameni care credeau în ordini complet diferite.

Interacțiunea între diferitele societăți a creat multe dificultăţi. A fost desigur vorba de război, dar de asemenea comerț, uneori imigrare dintr-o societate în alta sau turism misionar. Numărul acestor interacţiuni e desigur colosal. În acest curs, Dr. Harari nu va trece peste toate diferitele războaie, expediții comerciale, eforturi misionare sau de imigrare din istorie, nu este suficient timp. În schimb va concentra atenţia asupra unui punct important, şi anume dacă toate aceste diferite interacțiuni sociale au un soi de model global sau o direcție; dacă războaiele, emigrările și comerțul au condus omenirea spre o anumită destinație, sau dacă a fost vorba doar de o colecție de forțe aleatoare care au împins omenirea dintr-o parte în alta și istoria nu are destinație. Are istoria omenirii o direcție clară sau nu? Să spunem chiar de la început că răspunsul este foarte simplu da. Există o destinaţie, un curs al istoriei. Miile de războaie, revoluții, expediții comerciale și mișcările de emigrare din istorie au o direcție generală clară care este unificarea globală a lumii și a omenirii.