Direcția istoriei
Lecţia de astăzi a cursului "istoria prescurtată a omenirii" de Dr. Yuval Noe Harari este prima din partea a treia numită "Unificarea omenirii". După Revoluția Agricolă, oamenii au creat culturi și societăți diferite. Relațiile dintre culturi au fost complexe, au implicat războaie și conflicte, comerț, imigrație precum şi imitație. Dar odată cu trecerea timpului, conexiunile dintre societăți au devenit tot mai puternice, astfel încât omenirea s-a unit treptat într-o societate globală. Trei forțe principale au determinat unificarea globală, prima a fost banul și implicit comerțul. Banul este cel mai reuşit sistem de încredere reciprocă conceput vreodată de om. Chiar și oamenii care cred în zei diferiţi și trăiesc în imperii rivale sunt dispuși să folosească aceiași bani.
Acestea sunt notele de curs ale lui Louise Charente, în original accesibile aici The Direction of History.
Societăți emergente
Cursul a analizat deja Revoluția Agricolă și tipurile de societăți care au apărut ca un rezultat al acesteia. Spre deosebire de cimpanzei sau societăţile lupilor care sunt asemănătoare una cu alta, societăţile umane erau foarte, foarte diferite. Chiar dacă oamenii împărtășeau aceeași realitate obiectivă cu râuri, copaci și nori și trăiesc în aceeași zonă geografică şi climat, societățile umane au imaginat orânduiri şi ierarhii sociale foarte diferite. Această parte a cursului va analiza modul în care aceste societățile umane diferite au interacționat unele cu altele și ce s-a întâmplat exact atunci când oamenii care credeau într-un tip de ordine au întâlnit oameni care credeau în ordini complet diferite.
Interacțiunea între diferitele societăți a creat multe dificultăţi. A fost desigur vorba de război, dar de asemenea comerț, uneori imigrare dintr-o societate în alta sau turism misionar. Numărul acestor interacţiuni e desigur colosal. În acest curs, Dr. Harari nu va trece peste toate diferitele războaie, expediții comerciale, eforturi misionare sau de imigrare din istorie, nu este suficient timp. În schimb va concentra atenţia asupra unui punct important, şi anume dacă toate aceste diferite interacțiuni sociale au un soi de model global sau o direcție; dacă războaiele, emigrările și comerțul au condus omenirea spre o anumită destinație, sau dacă a fost vorba doar de o colecție de forțe aleatoare care au împins omenirea dintr-o parte în alta și istoria nu are destinație. Are istoria omenirii o direcție clară sau nu? Să spunem chiar de la început că răspunsul este foarte simplu da. Există o destinaţie, un curs al istoriei. Miile de războaie, revoluții, expediții comerciale și mișcările de emigrare din istorie au o direcție generală clară care este unificarea globală a lumii și a omenirii.
